Astăzi, 1 octombrie, Preasfințitul Părinte Visarion a oficiat Sfânta Liturghie arhierească cu prilejul hramului bisericii mari a mănăstirii Saon, a treia în ordine cronologică între cele mai vechi mănăstiri tulcene, după Cocoş şi Celic Dere.
La Sfânta Liturghie, alături de Preasfințitul Părinte Visarion s-a aflat un sobor de preoți și diaconi precum şi creștini tulceni şi pelerini.
În cuvântul de învăţătură P.S. Părinte Visarion a vorbit despre sărbătoarea Acoperământul Maicii Domnului şi evlavia credincioşilor către ea, precum şi despre 1 octombrie – Ziua Internaţională a Persoanelor Vârstnice, pentru care Patriarhia Română a proclamat anul omagial 2023.
În cadrul slujbei au fost pomeniţi ctitorii, slujitorii şi ostenitorii acestui venerabil locaş de închinare, iar la sfârşitul slujbei s-au făcut şi slujbe de sănătate pentru binefăcătorii sfintei mănăstiri.
Din istoricul mănăstirii se cunoaște faptul că aceasta a luat ființă în anul 1881, ca urmare a strămutării tuturor călugărilor de la Celicul Mic la Saon, an în care se ridică din chirpici și lemn prima biserica cu hramul Înălțarea Domnului.
Mănăstirea are o soartă vitregă, fiind desființată în anul 1959 conform Decretului 410, și maicile fiind alungate pentru un timp. Abia în 1972 reînvie viața monahală în cadrul complexului mănăstiresc.
Biserica mare a mănăstirii, în care s-a slujit astăzi, păstrează cu mare cinste registre din fresca inițială realizată între anii 1956 -1959 de către părintele Sofian Boghiu și Felix Dubneag. Planurile de construcție aparțin cunoscutului arhitect Toma Dobrescu din București.
Astăzi mănăstirea Saon se poate mândri cu o istorie de 142 de ani, cu valori de artă de secol XIX păstrate cu sfinţenie într-o adevărată oază de linişte pe malul lacului Saon din nordul Dobrogei.
Be the first to comment