FOTO VIDEO Primăria Murighiol are mai multe proiecte pentru dezvoltarea comunei. Primarul Filip Ivanov: “Lucrăm la un sistem de alimentare cu apă care leagă două sate, proiect de un milion de euro”

Filip Ivanov, primarul comunei Murighiol. FOTO Tlnews.ro

Delta Dunării înseamnă sălbăticie și frumusețe naturală, dar și izolare pronunțată și viață aspră. De cele mai multe ori transportul pe apă este unica opțiune pentru locuitorii Deltei, care datorită specificului zonei umede au un acces mai redus la serviciile de bază, cum sunt de exemplu, sănătatea, alimentarea cu apă curentă și canalizarea.

La Murighiol, jurnaliștii Tulcea NEWS au stat de vorbă cu primarul Filip Ivanov despre marile provocări ale administrației locale când vine vorba despre infrastructura localității. Murighiol cuprinde satele Colina, Dunavățu de Jos, Dunavățu de Sus, Murighiol (reședința), Plopul, Sarinasuf și Uzlina. Este cea mai întinsă comună din România, cu o suprafață de 84.000 de hectare.

“Lucrăm acum la ultimul sistem de alimentare cu apă, la Sarinasuf. Este un proiect de 1 milion euro care leagă două sate. S-a procedat în felul acesta pentru că în zona satului Sarinasuf avem puțuri tip gheizer cu o puritate foarte mare a apei și de acolo avem cantitatea de apă necesară pe care o trimitem în trei sate: în Sarinasuf, în Colina și în Plopu. Plopu fiind o zona nisipoasă, nu se pot fora puțuri – sau care s-au forat s-au înisipat – și de aceea am fost nevoiți să aducem apă de la Sarinasuf. Debitul de apă este excedent în Sarinasuf – acolo se pun blinduri la puțurile existente pentru că apa iese afară… Avem un proiect în desfășurare, s-a făcut documentația pentru accesare de fonduri ca să facem o conductă magistrală prin să preluăm apa de la Sarinasuf ca să alimentăm Sarinasuf, Plopul, Murighiolul, Dunavățu de Sus și Dunavățu de Jos” explică primarul Filip Ivanov.

Provocările cu care se confruntă oamenii Deltei sunt mult diferite față de alte sate și comune din România, de aceea și soluțiile pe care trebuie să le găsească administrația locală sunt mai dificile. De exemplu, satele Dunavățu de Sus și Dunavățu de Jos nu sunt așezate pe un sol care să rețină apa potabilă. Fiind în Deltă, solul local e format din multă turbă, iar apa nu îndeplinește condițiile de a fi potabilă. În acest moment localnicii comunei primesc apă curentă tocmai de la Murighiol, printr-o magistrală cu stații de pompare-repompare care duc apa până într-un castel de apă și de acolo se împarte la utilizatorii casnici.

Însă în ultimii ani, localitatea a cunoscut o dezvoltare accelerată datorată turismului în Deltă, iar vechile sisteme de apă nu mai fac față. La Dunavățu de Sus s-au construit multe case de vacanță, pensiuni și hoteluri, iar bătălia investitorilor a făcut ca prețul terenului să ajungă până la 150 de euro metrul pătrat. S-a construit mult pe fonduri europene, s-a construit și cu fonduri private, iar Primăria din Murighiol a trebuit să țină pasul cu dezvoltatorii particulari, asigurându-le infrastructura necesară.

“Primul proiect pe care l-am prins în 2005, implica apă, drumuri și after school. S-a finalizat acest proiect, s-a finalizat un drum de asfaltat iar acum suntem în derularea altor două proiecte privind asfaltarea tuturor drumurilor din comună, în satele mari și mici și construirea unor poduri”, spune primarul din Murighiol.

Filip Ivanov este un copil al Deltei: s-a născut și a crescut în Murighiol și a văzut cu ochii lui multe din transformările pe care le-a suportat nordul județului Tulcea. În anii ’70 comuniștii au făcut multe regularizari și desecări ale unor bălți din Deltă. Au fost anii în care s-a regularizat cursul brațului Sfântu Gheorghe, ceea ce din punct  de vedere economic a dus un mare beneficiu locului, pentru că navele de transport ajungeau mult mai repede în interiorul uscatului, însă a dăunat peștelui, el neavând teren propice pentru depunerea icrelor.

Până la regularizările și îmbunătățirile funciare, apa creștea chiar și cu un metru față de nivelul actual al Dunării și inunda zonele mai înalte, iar peștii depuneau icre și scoteau și pui. După îmbunătățirile funciare, vechile bucle ale brațului Sfântu Gheorghe au rămas inactive, s-au încărcat cu nisip și s-au colmatat, iar peștii nu mai vin ca să depună icre.

“Impactul negativ al tuturor acestor modificări a fost resimțit de unele sate, cum ar fi Colina, sau Dunavățu de Sus care a fost unul din cele mai mari sate. În cele din urmă a ajuns printre ultimele sate, că i s-a luat partea de baltă și nu a mai avut obiectul de activitate (pescuitul). S-a depopulat satul însă infrastructura a rămas aceeași, iar cerințele de întreținere au rămas aceleași față de anii din urmă; doar încasările au rămas foarte mici (din cauza depopulării). Raportul de încasări/cheltuieli e diferit, e negativ. Am inițiat un proiect împreună cu Consiliul Județean Tulcea și am reușit să prelungim un canal de acces de la Dunavățu de Jos spre Dunavățu de Sus, pentru că și lor trebuie să le asigurăm un acces către deltă”, spune Filip Ivanov, primarul din Murighiol.

Au apărut și nemulțumiri din faptul că unii localnici aveau terenuri agricole și din cauza canalului, ca să ajungă la ele trebuiau să ocolească acum vreo 3 kilometri. Iar primăria a venit cu soluția: administrația locală a întocmit un proiect pentru un pod de traversare, a obținut bani guvernamentali (aproape 4 milioane de lei) și-a dat drumul lucrărilor. Podul a fost început anul trecut și va fi terminat anul acesta.

Face parte dintr-un dosar mai amplu care vizează infrastructura de transport în Murighiol unde intră și proiectul de “Modernizarea străzilor”, în valoare de 5 milioane și jumătate de lei la care deja s-a semnat cotractul de lucrări. Faptul că Murighiol se întinde și pe zone uscate și pe zone umede și terasate a obligat primăria să cumpere anul trecut pontoane și bărci rapide de intervenție. Administrația locală a accesat  fonduri europene sau GAL și cu banii respectivi a cumpărat bărci rapide de 12 persoane.

“Avem contract semnat pentru un buldoexcavator și un utilaj șenilat pentru intervenții deosebite vara și iarna, prin AFIR. Pe drumurile comunei deszăpezirea se face cu utilajele noastre sau cu cele închiriate de noi. Noi avem deja un buldoexcavator, iar cel pe care îl cumpărăm acum va fi al doilea. La nivelul comunei avem o societate comercială, SC Utilități se numește, care se ocupă cu salubrizarea, un lucru foarte bun pentru că avem un număr mare de turiști în zonă și prin urmare și deșeurile sunt mari. Am achiziționat o mașină de colectat gunoi, o automăturatoare, o vidanjă, un buldoexcavator, tractoare cu remorci – deci putem zice că Murighiol are strictul necesar pentru a-și desfășura o activitate mulțumitoare”, explică Filip Ivanov.

De asemenea, primarul a început și modernizarea dispensarelor din Murighiol și din satul Plopu, urmând să fie refăcute acoperișul, instalația sanitară și cea electrică.

Murighiol se transformă văzând cu ochii. Pe lista înoirilor urmează școala din comună unde lucrările vor începe odată cu vacanța copiilor, ca să nu le perturbe programul de învățământ.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*