FOTO VIDEO Pescuitul și agricultura, prioritare pentru administrația publică locală din comuna Murighiol. Primăria vrea să construiască un adăpost pescăresc și dorește realizarea unor sisteme de irigații moderne

Debarcaderul din Murighiol. FOTO Paul Alexe

Cunoscută pentru așezarea sa strategică din punct de vedere al turismului deltaic, comuna tulceană Murighiol se întinde pe o suprafață de aproximativ 84 de mii de hectare (cea mai mare suprafață pentru o comună din România. Zona este una cu mare tradiție din punct de vedere al pescuitului, o ocupație practicată de sute de ani de către locuitorii acestui areal și care reprezintă, și în prezent, una dintre principalele ocupații pentru locuitorii comunei Murighiol. Tocmai din acest motiv, administrația publică locală este preocupată în permanență de modul în care își desfășoară activitatea pescarii, căutând soluții pentru îmbunătățirea condițiilor de pescuit și pentru a păstra în zonă o populație piscicolă care să asigure necesarul oamenilor din Murighiol.

Recent, primăria a reușit să finalizeze licitația de atribuire a lucrărilor pentru construirea unui adăpost pescăresc, în zona Perișor. Investiția se ridică la 1,6 milioane de lei.

„Am inițiat acest proiect datorită faptului că vorbim despre o zonă îndepărtată, iar fluctuațile meteorologice au devenit tot mai extreme și cu manifestare rapidă, implicând un risc major pentru pescarii care își desfășoară activitatea în zona de mare. Vorbim despre o zonă deosebită prin faptul că furtuna și vântul puternic se declanșează în intervale de timp foarte scurte, iar pescarii trebuie să se retragă într-o zonă sigură, unde își pot pune la adăpost ambarcațiunile. Am avut deja licitația de atribuire a lucrărilor, există un câștigător și lucrările vor începe în curând, a declarat, pentru Tulcea News, primarul Filip Ivanov, cel care se află la conducerea administrației publice locale din anul 2004.

Primarul comunei tulcene spune, însă, că nu aceasta este și cea mai mare amenințare pentru pescarii din zonă. În ultimii 20-30 de ani, din cauza faptului că nu s-au mai făcut decolmatări, nivelul apelor pe canale, limanuri și gârle a scăzut foarte mult, fiind pusă în acest fel în pericol populația piscicolă. Un pericol în fața căruia, din păcate, primăria are mâinile legate, deoarece terenurile nu sunt în administrarea sa și, din acest motiv, nu pot fi accesate fonduri europene pentru realizarea lucrărilor de decolmatare.

Revin pe această cale, la demersurile repetate făcute către Guvern, prin care am solicitat punerea la dispoziție a unor suprafețe de teren, canale, gârle, toate zonele care necesită decolmatări, pentru ca primăria să poată accesa proiecte, pentru că finanțări sunt foarte multe, pentru realizarea unor lucrări care să asigure debitele de apă necesare pentru alimentarea lacurilor din zonă, cât și a limanului Razelm. Nu vrem să le primim în propietate, dar să putem avea posibilitatea legală de a accesa proiecte pentru decolmatarea acestora, a punctat primarul Filip Ivanov.

Acesta a explicat și cât de gravă este situația în momentul actual și de este necesar ca lucrările de decolmatare să înceapă cât mai repede.

Dacă mergem pe canalele care alimentează limanul Razelm, Dunăvăț, Lipoveni, Dranov, o să constatăm că în anumite locuri apa are o adâncime de 60 centimetri, iar în perioada de vară 1,20 metri. Există lacul Uzlina, care are 70 de centimetri, lacul Isac are un metru și jumătate, până în doi, mai sunt Chiril, Taranova, unde nu se poate intra la ora actuală cu o barcă, deci este exclus să poți pune scule de pescuit. Apa fiind foarte mică, dacă pui scule de pescuit peștele se strică foarte repede, a spus primarul.

Întârzierea lucrărilor de decolmatare poate avea urmări cu un impact greu de estimat nu numai pentru industria piscicolă, ci și pentru echilibrul ecosistemului Deltei Dunării. Luați în calcul faptul că se circulă cu tot felul de ambarcațiuni, unele sunt pentru agrement, altele sunt pentru construcții, altele pentru investiții, altele pentru cercetări, vă dați seama că pescajul acestora este mare. În felul acesta, fauna, flora și populația piscicolă au de suferit, datorită faptului că apele sunt foarte mici și atunci trebuie să migreze, atât păsările, cât și peștele, în alte zone. Sunt zone strict protejate, de o frumusețe rară, trebuie să avem grijă de ele, pentru că așa avem grijă de noi, a adăugat primarul Filip Ivanov.

Relieful comunei Murighiol este unul variat, cu zone de deltă, șes și dealuri. Apropierea apei de terenurile cu potențial agricol reprezintă un mare avantaj pentru agricultorii din zonă. Pe teritoriul comunei tulcene există o suprafață de aproximativ 10.400 hectare de teren agricol, principalele culturi fiind cele de grâu, porumb, rapiță, floarea soarelui, orz, orzoaică, ovăz și lucernă.

“Este o suprafață relativ mare pentru noi. Ținând cont că suntem într-o zonă cu deltă, șes și dealuri, terenul diferă. Zona dinspre apă este o zonă nisipoasă, zona de centru este o zonă cu teren de categoria a doua, iar cea mai bună zonă vine spre dealuri, unde calitatea pământului este foarte bună, explică primarul tulcean.

Acesta se arată încântat de faptul că oamenii au înțeles avantajele asocierii, iar acest lucru se vede în câmp, unde pământul este lucrat cu utilaje agricole moderne. La nivel de comună sunt două societăți mari, Asociația Agricolă Murighiol și Asociația Agricolă Sarinasuf, dar și 26 de asociații agricole mai mici.  Înscrierea în asociații a acestor terenuri aduce anumite avantaje. Vedem pe câmp echipamente destul de performante din punct de vedere agricol, din punct de vedere al instalațiilor de irigații, echipamente de ultimă generație, spune Filip Ivanov.

În condițiile unei veri secetoase, precum cea din acest an, primarul consideră că soluția vine din accesarea de fonduri pentru realizarea unor sisteme de irigații moderne.

Actualele instalații pentru irigații nu pot acoperi întreaga suprafață de teren, din diferite motive, unele obiective, altele subiective. Ținând cont că debitul de apă este în apropierea terenurilor agricole, este păcat să nu se realizeze acest sistem nou de irigații. Există un sistem vechi, de prin anii 75, un sistem subteran, care asigura irigarea terenurilor în proporție de 95 la sută. La ora actuală, și știți că traversăm o perioadă foarte secetoasă, multe terenuri agricole au fost afectate. Agricultorii s-au obișnuit, au învățat, își asigură culturile, și astfel își recuperează o parte din cheltuieli, a mai spus primarul Filip Ivanov.

 

Răspunderea pentru textul acestui articol aparține exclusiv autorului. În cazul unui Comunicat de Presă, răspunderea aparține exclusiv instituției care l-a emis și persoanelor fizice sau juridice care au fost citate în articol.

Publicația Tulcea NEWS, persoana juridică asociată cu aceasta și persoanele fizice care administrează această companie nu își asumă răspunderea pentru informațiile publicate de autorii articolelor sau ale comunicatelor de presă.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*