„Fiecare pasăre contează – observațiile tale sunt importante!” este tema din acest an a Zilei Mondiale a Păsărilor Migratoare, sărbătorită pe data de 9 mai.
Potrivit ARBDD, în fiecare an, peste 1,5 miliarde de păsări migrează de-a lungul rutelor afro-eurasiatice pentru a cuibări și a-și crește puii. Dacă migrația de toamnă are loc treptat, păsările deplasându-se atunci în principal în căutare de hrană, primăvara — când are loc reproducerea — hormonii devin mai importanți decât hrana, motiv pentru care această migrație este mai scurtă și mult mai solicitantă energetic.
„Datorită inelării păsărilor și tehnologiilor moderne, aflăm în mod constant tot mai multe despre fascinanta călătorie a păsărilor migratoare.
În ultimele decenii, Europa a pierdut aproximativ 15–25% din populația sa de păsări. Tendințele arată un declin major al biodiversității pe continent, cauzat de presiuni antropice precum intensificarea agriculturii, utilizarea pesticidelor și îngrășămintelor, pierderea, fragmentarea și degradarea habitatelor, precum și schimbările climatice. Barierele artificiale pentru păsări, precum liniile electrice aeriene, provoacă decese în rândul păsărilor în Europa.
Reducerea riscurilor de coliziune cu liniile electrice și de electrocutare în zona bazinului Dunării reprezintă principalul obiectiv al proiectului internațional LIFE Danube Free Sky, cofinanțat de Programul LIFE al Uniunii Europene. Din anul 2020, 15 parteneri din 7 țări implementează activitățile proiectului în 25 de Arii de Protecție Specială și 9 Arii Importante pentru Păsări” – ARBDD.
Liniile electrice aeriene pot prezenta două riscuri potențiale de pericol pentru păsări:
Conductoarele electrice, aproape invizibile în timpul zborului pentru păsări, pot provoca un risc semnificativ de coliziune. Sunt în mod special expuse speciile de dimensiuni mari, cu manevrabilitate redusă, precum pelicanii, lebedele sau cocorii. De asemenea, sunt expuse riscului și speciile care zboară în stoluri și traversează liniile electrice aeriene; în special pentru păsările aflate în mijlocul sau la finalul stolului.
În Rezervația Biosferei Delta Dunării compania de distribuție a energiei electrice Rețele Electrice România, partener în acest proiect, a instalat dispozitive anticoliziune pe o lungime de aproximativ 36 de km: Sărături Murighiol, Sarinasuf; liniile dintre localitățile Partizani – Maliuc – Gorgova – Mila 23; Crișan – Caraorman; Sulina – Sfântu Gheorghe (zona Câșla Vădanei); Complexul lagunar Razim – Sinoe- linia dintre localitatea Istria și cetatea Histria, linia de înaltă tensiune dintre localitățile Istria și Nuntași.
O a doua amenințare este dată de stâlpii rețelelor electrice, pe care păsările îi folosesc pentru a se odihni sau pentru a vâna, deoarece le oferă un punct de observație avantajos. Cele mai expuse specii sunt păsările răpitoare de talie mare, precum vulturii, șoimii și acvilele (de exemplu, șoimul dunărean). Riscul de electrocutare poate fi redus prin instalarea de teci electroizolante și console special proiectate.
În Rezervația Biosferei Delta Dunării, în zonele menționate anterior, identificate ca având potențial de risc, au fost instalate teci electroizolante care reduc riscul de electrocutare, de către compania de distribuție a energiei electrice Rețele Electrice România, în locurile în care păsările aleg să se oprească pentru a se odihni sau pentru a-și construi cuiburi.
De asemenea, s-au montat transmițătoare GPS pe 6 juvenili de pelican creț (Pelecanus crispus) pentru a identifica sectoarele de linii electrice aeriene care prezintă riscuri de coliziune și electrocutare, în aria de cuibărit și de hrănire pentru această specie prioritară.
Totodată, au fost montate 100 de cuiburi artificiale pentru specia prioritară dumbrăveancă (Coracias garrulus). Toate cuiburile artificiale instalate au fost inspectate și întreținute în mod regulat. În anul 2024 au fost ocupate în total, 45 de cuiburi, incluzând 28 de perechi de dumbrăveancă (Coracias garrulus), 1 de pupăză (Upupa epops), 2 de vrabie de câmp (Passer montanus), 3 de stăncuță (Coloeus monedula) și 11 de graur (Sturnus vulgaris). Până în 2025, numărul cuiburilor ocupate a crescut la 66, distribuite astfel: 39 dumbrăveancă, 2 vrăbii de câmp, 6 stăncuțe și 19 grauri.
Be the first to comment